PREZENTARE LOCALA
Comuna Aghiresu este situata in Podisul Somesan, pe Valea Nadasului, intre orasele Cluj si Huedin. Suprafata comunei este de 99.5 kmp. In componenta comunei intra urmatoarele sate:
Relieful este deluros (exceptie lunca Nadasului) iar clima continental moderata. Solurile predominante sunt cele brune si brun-roscate de padure. Subsolul comunei adaposteste nisipuri caolinoase si cuartoase, carbune, piatra de ipsos si calcar.
Istoric
Teritoriul comunei Aghiresu a fost locuit din timpuri stravechi. Cea mai veche urma de viata omeneasca descoperita o reprezinta un topor de piatra slefuita, din neolitic, gasit in hotarul satului Leghia. In partea de rasarit a localitatii Aghiresu-Fabrici, s-au descoperit fragmente ceramice apartinand unei culturi datata 2200-2000 i.Hr. In locul numit "Stoguri" s-a descoperit in anul 1980 o asezare dacica, de refugiu, din perioada Burebista-Decebal, cu sase locuinte de suprafata, iar in hotarul satului Bagara un mormant dacic. In comuna Aghiresu, pe locul numit "Capranta" din Aghiresu-Sat, a existat o mare asezare romana in care s-au gasit inscriptii latinesti, monumente funerare romane, monede, ceramica apartinand colonistilor romani, dar si autohtonilor daci, caramizi cu stampila legiunii a XIII-a Gemina etc. Dupa unii specialisti, drumul roman de la Napoca la Porolissum sau o ramificatie a sa, trecea pe la Doroltu, Aghiresu, Galaseni, Petrindu, spre Sutor.
Inca din primele secole ale mileniului al II-lea, izvoarele istorice mentioneaza pe rand satele care compun comuna Aghiresu. Prezentam in continuare prima atestare documentara a unor sate din comuna, vechimea lor fiind cu mult mai mare: Aghiresu 1263, Inucu 1270, Macau 1299, Dancu 1466, Arghisu 1470. Pe la 1299, asezarile Aghiresu, Bagara si Ontelke, satul lui On (Ion), dintre Aghiresu si Bagara, astazi disparut, au apartinut abatiei Cluj-Manastur, iar dupa 1581 satele Bagara, Macau si Leghia au fost incluse in domeniul Universitatii Iezuite din Cluj. Din anul 1600 retinem cererea adresata de Mihai Viteazul comandantului castelului din Aghiresu (castel construit in 1571 de familia Bocskai), de a merge la Huedin sa inabuse revolta nobililor de acolo impotriva sa.
In inscriptia Csirakiana este mentionata o manufactura de potasa la Aghiresu, in anul 1820, la care lucrau tarani din zona, fiind platiti zilnic. Pe la 1788 au fost descoperite zacamintele de carbune de la Sorecani (zona Ticu), dar prima mina de carbuni s-a deschis abia in anul 1850 in hotarul satului Arghisu. Inceputul carierelor de piatra cu o exploatare sistematica din Aghiresu dateaza tot din a II-a jumatate a sec. al XIX-lea. La sfarsitul acestui secol sunt mentionate in documente carierele de calcar si de piatra de gips (ipsos) de la Leghia.
In anul 1880, I.Krammer a intemeiat la Aghiresu fabrica "Calcitul" pentru prelucrarea pietrelor de gips, iar actuala fabrica de ipsos dateaza din anul 1911. In anul 1928 incepe exploatarea zacamintelor de nisipuri caolinoase in locul numit "Paraul Ursului", iar in anul 1930 a intrat in functiune uzina Electrica din Aghiresu-Fabrici, construita pe baza unei intelegeri intre conducerea municipiului Cluj, Intreprinderea miniera Sorecani si compania belgiana "Electrobel" din Bruxelles.
Potential demografic
Potentialul demografic, prin componentele sale cantitative si calitative, are o importanta deosebita in stabilirea roului unei localitati in sistemul de asezari, atat la nivel zonal, cat si regional sau national.
Referitor la componenta demografica a localitatii ne intereseaza in primul rand evolutia numerica a populatiei comunei. Privit fenomenul pe intervalul 1850-2002, tragem concluzia ca populatia comunei a avut o dinamica pozitiva foarte puternica. In anul 1850, comuna totaliza 3621 locuitori, iar in 2002 7173, ceea ce reprezinta o crestere de 3552 persoane, care da un procent dinamicii de 98,1%, deci o crestere foarte mare.
Infrastructura tehnica a teritoriului
Infrastructura de comunicatie are un rol esential in desfasurarea fluxurilor in teritoriu. Rol in deservirea populatiei comunei il mai au infrastructurile de alimentare cu apa, energie electrica sau telecomunicatiile, asa numitele "cai de transport speciale".
Infrastructura de transport
Este reprezentata de caile de transport rutiere si feroviare, putem preciza ca densitatea acestora in comuna Aghiresu este destul de mare comparativ cu celelalte comune ale judetului. Principalele drumuri care traverseaza comuna sunt:
Pe teritoriul comunei mai exista drumuri industriale pentru asigurarea accesului in zonele industriale, toate acestea insumand 8,5 km. Aceste drumuri au imbracaminte din beton, care este intr-o stare avansata de uzura.
Densitatea retelei rutiere in comuna este de 36,39 km/100km2, ceea ce denota ca in comuna Aghiresu, fluxurile de circulatie locale sunt preluate in bune conditii. La aceasta contribuie si repartizarea echilibrata a retelei rutiere in teritoriu. Din totalul retelei rutiere, 21 km sunt reprezentati de drumuri judetene, iar restul de cele comunale si industriale. Mai exista drumuri agricole si silvice (vicinale), care brazdeaza tot teritoriul comunei, majoritatea lor aparute fara a respecta un plan de organizare, drumuri care accelereaza fenomenele erozionale, ducand la degradarea multor spatii agricole.
Desi in comuna exista o densitate buna a cailor rutiere, problemele aparute sunt legate de calitatea acestor drumuri, in majoritatea cazurilor indoielnica. Se impune modernizarea strazilor existente prin:
Pentru intreaga comuna se preconizeaza terminarea asfaltarii drumurilor comunale.
Circulatia feroviara e asigurata de calea ferata normala dubla CF 300 Bucuresti - Cluj-Napoca - Oradea, care traverseaza teritoriul comunei pe un tronson de 12 km. De-a lungul lui exista 4 statii CFR, una in Aghiresu-Fabrici cu regim de oprire a acceleratelor, cate o halta in Aghiresu, Macau si una pentru satele Doroltu si Bagara, situate doar la 0.5 km una de alta.
Gara Aghiresu-Fabrici s-a dezvoltat la un gabarit specific zonelor industriale si serveste la formarea trenurilor de marfa care transporta ipsosul, caolinul si alte produse la statiile de destinatie. Datorita calitatii ridicate a acestei cai ferate, nu sunt necesare lucrari de imbunatatiri. Este indicat, in schimb, sa fie reamenajate si modernizate spatiile din statiile si haltele CF.
Echiparea tehnico-edilitara
Alimentarea cu apa si canalizarea se face in mod diversificat. La nivel de comuna in anul 2000 lungimea retelei de distributie a apei potabile era de 39.5 km.
Daca pana recent alimentarea satelor Aghiresu si Aghiresu-Fabrici se facea din ape subterane captate si dirijate in rezervoare situate la inaltime, de unde erau dirijate in localitate, acum, alimentarea acestora se asigura din apa provenita de la statia Gilau (Compania de Apa Somes). In Aghiresu, evacuarea apelor uzate se face in curti.
Aghiresu-Fabrici dispune de un sitem de canalizare modernizat, care asigura evacuarea apelor uzate la o stasie de epurare moderna, amplasata in aval.
Populatia satelor Dancu, Arghiu, Ticu, Ticu-Colonie foloseste apa provenita din fantani, o apa de buna calitate, nivelul hidrostatic fiind la adancimi de 1-2 m. Nici unul din aceste sate nu dispune de retea de canalizare, apele uzate fiind aruncate in curti. In unele locuri din aceste sate, alimentarea cu apa constituie o problema, deoarece subteranul e impanzit de galeriile minelor inchise, panza freatica fiind puternic afectata.
Alimentarea cu apa a satului Inucu se face fie din fantani (apa de calitate buna situata la adancimi de 1,0-1,5m), fie de la izvoarele captate in partea de S si V a asezarii si distribuirea apei prin cismele. Aceste izvoare, sunt situate la baza calcarelor eocene, avand debite ridicate si apa foarte buna calitativ. Evacuarea apelor uzate menajere se face direct in curti.
In satul Doroltu apa potabila e asigurata din panza freatica situata la adancimi de 1.0-1.5 m. Evacuarea apelor uzate e facuta tot in curti.
In satul Macau exista o retea organizata de captare a apei. In partea de NE, SE si NV a satului sunt captate trei izvoare situate tot la baza calcarelor. In apropierea lor exista rezervoare, din care apa e condusa gravitational si distribuita prin cismele stradale. Problema apelor uzate, care sunt evacuate in curti e intalnita si in acest sat.
In Leghia, alimentarea cu apa e facuta din fantani, panza freatica fiind la 1.0-1.5 m, iar evacuarea apelor uzate e asemanatoare cu cea din satele prezentate anterior.
Mai trebuie mentionat faptul ca toate cele 11 sate nu dispun de sisteme de colectare a apelor meteorice, acestea facandu-se natural, spre apele ce dreneaza localitatile.
Imbunatatirea conditiilor de alimentare cu apa sau canalizare a unor sate se pot face prin: inceperea alimentarii cu apa sau grupuri de gospodarii (folosirea de hidrofoare la grupuri mici de gospodarii) concomitent cu rezolvarea canalizarii apelor uzate in fose septice vidanjabile.
Alimentarea cu energie electrica a satelor comunei Aghiresu se realizeaza prin 24 posturi de transformare, racordate la liniile de inalta tensiune de 20kV ale sistemului energetic national. Dintre aceste posturi 6 (insumand 7530 kVA) alimenteaza consumatorii industriali (din Aghiresu-Fabrici), iar restul de 18 posturi trafo (insumand o putere de 1909 kVA) alimenteaza consumatorii casnci si edilitari. Distributia se face in cea mai mare parte prin retele aeriene de joasa tensiune, montate pe stalpi de lemn sau de beton. Lungimea totala a retelelor este de 29 km. Consumul de energie electrica in anul 1992 a fost de 24.870 MWh/an. La nivelul comunei e realizat un grad de electrificare de 100%.
Imbunatatirea retelei de alimentare cu energie electrica poate consta in: marirea puterii posturilor de transformare si inlocuirea treptata a stalpilor din lemn cu stalpi din beton.
- Aghiresu-sat (resedinta de comuna),
- Aghiresu-Fabrici,
- Arghisu,
- Bagara,
- Dancu,
- Doroltu,
- Inucu,
- Leghia,
- Macau,
- Ticu-Colonie,
- Ticu-Sat.
Relieful este deluros (exceptie lunca Nadasului) iar clima continental moderata. Solurile predominante sunt cele brune si brun-roscate de padure. Subsolul comunei adaposteste nisipuri caolinoase si cuartoase, carbune, piatra de ipsos si calcar.
Istoric
Teritoriul comunei Aghiresu a fost locuit din timpuri stravechi. Cea mai veche urma de viata omeneasca descoperita o reprezinta un topor de piatra slefuita, din neolitic, gasit in hotarul satului Leghia. In partea de rasarit a localitatii Aghiresu-Fabrici, s-au descoperit fragmente ceramice apartinand unei culturi datata 2200-2000 i.Hr. In locul numit "Stoguri" s-a descoperit in anul 1980 o asezare dacica, de refugiu, din perioada Burebista-Decebal, cu sase locuinte de suprafata, iar in hotarul satului Bagara un mormant dacic. In comuna Aghiresu, pe locul numit "Capranta" din Aghiresu-Sat, a existat o mare asezare romana in care s-au gasit inscriptii latinesti, monumente funerare romane, monede, ceramica apartinand colonistilor romani, dar si autohtonilor daci, caramizi cu stampila legiunii a XIII-a Gemina etc. Dupa unii specialisti, drumul roman de la Napoca la Porolissum sau o ramificatie a sa, trecea pe la Doroltu, Aghiresu, Galaseni, Petrindu, spre Sutor.
Inca din primele secole ale mileniului al II-lea, izvoarele istorice mentioneaza pe rand satele care compun comuna Aghiresu. Prezentam in continuare prima atestare documentara a unor sate din comuna, vechimea lor fiind cu mult mai mare: Aghiresu 1263, Inucu 1270, Macau 1299, Dancu 1466, Arghisu 1470. Pe la 1299, asezarile Aghiresu, Bagara si Ontelke, satul lui On (Ion), dintre Aghiresu si Bagara, astazi disparut, au apartinut abatiei Cluj-Manastur, iar dupa 1581 satele Bagara, Macau si Leghia au fost incluse in domeniul Universitatii Iezuite din Cluj. Din anul 1600 retinem cererea adresata de Mihai Viteazul comandantului castelului din Aghiresu (castel construit in 1571 de familia Bocskai), de a merge la Huedin sa inabuse revolta nobililor de acolo impotriva sa.
In inscriptia Csirakiana este mentionata o manufactura de potasa la Aghiresu, in anul 1820, la care lucrau tarani din zona, fiind platiti zilnic. Pe la 1788 au fost descoperite zacamintele de carbune de la Sorecani (zona Ticu), dar prima mina de carbuni s-a deschis abia in anul 1850 in hotarul satului Arghisu. Inceputul carierelor de piatra cu o exploatare sistematica din Aghiresu dateaza tot din a II-a jumatate a sec. al XIX-lea. La sfarsitul acestui secol sunt mentionate in documente carierele de calcar si de piatra de gips (ipsos) de la Leghia.
In anul 1880, I.Krammer a intemeiat la Aghiresu fabrica "Calcitul" pentru prelucrarea pietrelor de gips, iar actuala fabrica de ipsos dateaza din anul 1911. In anul 1928 incepe exploatarea zacamintelor de nisipuri caolinoase in locul numit "Paraul Ursului", iar in anul 1930 a intrat in functiune uzina Electrica din Aghiresu-Fabrici, construita pe baza unei intelegeri intre conducerea municipiului Cluj, Intreprinderea miniera Sorecani si compania belgiana "Electrobel" din Bruxelles.
Potential demografic
Potentialul demografic, prin componentele sale cantitative si calitative, are o importanta deosebita in stabilirea roului unei localitati in sistemul de asezari, atat la nivel zonal, cat si regional sau national.
Referitor la componenta demografica a localitatii ne intereseaza in primul rand evolutia numerica a populatiei comunei. Privit fenomenul pe intervalul 1850-2002, tragem concluzia ca populatia comunei a avut o dinamica pozitiva foarte puternica. In anul 1850, comuna totaliza 3621 locuitori, iar in 2002 7173, ceea ce reprezinta o crestere de 3552 persoane, care da un procent dinamicii de 98,1%, deci o crestere foarte mare.
Infrastructura tehnica a teritoriului
Infrastructura de comunicatie are un rol esential in desfasurarea fluxurilor in teritoriu. Rol in deservirea populatiei comunei il mai au infrastructurile de alimentare cu apa, energie electrica sau telecomunicatiile, asa numitele "cai de transport speciale".
Infrastructura de transport
Este reprezentata de caile de transport rutiere si feroviare, putem preciza ca densitatea acestora in comuna Aghiresu este destul de mare comparativ cu celelalte comune ale judetului. Principalele drumuri care traverseaza comuna sunt:
- drumul judetean DJ 108C, ce se desprinde din DN 1F in amonte de Radaia, traveseaza Visteea, Garbau, Aghiresu, Leghia, iesind apoi in DN 1. Acesta traverseaza comuna pe un tronson de 17km lungime, reprezentand strada principala pentru localitatile Aghiresu-Fabrici, Aghiresu si Leghia. E un drum modernizat, cu doua benzi de circulatie si cu imbracaminte de beton. In unele locuri, in special in sate, prezinta deteriorari accentuate;
- drumul judetean DJ 108N, ce se desprinde din cel prezentat anterior in Aghiresu si se indreapta spre bazinul Almasului (Petrindu, Cuzaplac). El traverseaza comuna pe un tronson de 4 km, fiind modernizat (imbracaminte asfaltica), dar si el cu deteriorari in unele portiuni;
- drumul DC 137, ce se desprinde din DJ 108N si traverseaza Ticu-Colonie, Arghisu, ajungand de asemenea in Valea Almasului. Acesta are o lungime in teritoriu de 8 km, e pietruit si are o stare de viabilitate mediocra. Constituie strada principala a localitatilor anterior amintite si totodata asigura accesul spre Ticu si Dancu;
- drumul DC 138 (DN 1 - Dumbrava - Doroltu - DJ 108C), traverseaza teritoriul comunei pe un tronson de 6,5 km si constituie strada principala pentru satele Inucu si Doroltu. Calitatea sa este una mediocra, desi drumul este pietruit.
- drumul DC 142-A (DJ 108C - Macau) are o lungime de 3 km si formeaza strada principala pentru localitatea Macau. Pana la intrarea in comuna a fost asfaltat, insa acutualmente e puternic deteriorat. In continuarea lui exista un drum agricol spre satul Straja (bazinul Capusului), care insa nu permite accesul auto, avand o declivitate mare.
Pe teritoriul comunei mai exista drumuri industriale pentru asigurarea accesului in zonele industriale, toate acestea insumand 8,5 km. Aceste drumuri au imbracaminte din beton, care este intr-o stare avansata de uzura.
Densitatea retelei rutiere in comuna este de 36,39 km/100km2, ceea ce denota ca in comuna Aghiresu, fluxurile de circulatie locale sunt preluate in bune conditii. La aceasta contribuie si repartizarea echilibrata a retelei rutiere in teritoriu. Din totalul retelei rutiere, 21 km sunt reprezentati de drumuri judetene, iar restul de cele comunale si industriale. Mai exista drumuri agricole si silvice (vicinale), care brazdeaza tot teritoriul comunei, majoritatea lor aparute fara a respecta un plan de organizare, drumuri care accelereaza fenomenele erozionale, ducand la degradarea multor spatii agricole.
Desi in comuna exista o densitate buna a cailor rutiere, problemele aparute sunt legate de calitatea acestor drumuri, in majoritatea cazurilor indoielnica. Se impune modernizarea strazilor existente prin:
- repararea drumurilor judetene si comunale, a tronsoanelor de drum distruse;
- intretinerea starii de viabilitate a strazilor secundare prin pietruire;
- asigurarea colectarii si evacuarii apelor de pe traseul strazilor, amenajarea si intretinerea unor santuri dimenionate corect;
- realizarea podetelor tubulare in toate punctele de trecere prin vad a paraielor traversate de drumuri.
Pentru intreaga comuna se preconizeaza terminarea asfaltarii drumurilor comunale.
Circulatia feroviara e asigurata de calea ferata normala dubla CF 300 Bucuresti - Cluj-Napoca - Oradea, care traverseaza teritoriul comunei pe un tronson de 12 km. De-a lungul lui exista 4 statii CFR, una in Aghiresu-Fabrici cu regim de oprire a acceleratelor, cate o halta in Aghiresu, Macau si una pentru satele Doroltu si Bagara, situate doar la 0.5 km una de alta.
Gara Aghiresu-Fabrici s-a dezvoltat la un gabarit specific zonelor industriale si serveste la formarea trenurilor de marfa care transporta ipsosul, caolinul si alte produse la statiile de destinatie. Datorita calitatii ridicate a acestei cai ferate, nu sunt necesare lucrari de imbunatatiri. Este indicat, in schimb, sa fie reamenajate si modernizate spatiile din statiile si haltele CF.
Echiparea tehnico-edilitara
Alimentarea cu apa si canalizarea se face in mod diversificat. La nivel de comuna in anul 2000 lungimea retelei de distributie a apei potabile era de 39.5 km.
Daca pana recent alimentarea satelor Aghiresu si Aghiresu-Fabrici se facea din ape subterane captate si dirijate in rezervoare situate la inaltime, de unde erau dirijate in localitate, acum, alimentarea acestora se asigura din apa provenita de la statia Gilau (Compania de Apa Somes). In Aghiresu, evacuarea apelor uzate se face in curti.
Aghiresu-Fabrici dispune de un sitem de canalizare modernizat, care asigura evacuarea apelor uzate la o stasie de epurare moderna, amplasata in aval.
Populatia satelor Dancu, Arghiu, Ticu, Ticu-Colonie foloseste apa provenita din fantani, o apa de buna calitate, nivelul hidrostatic fiind la adancimi de 1-2 m. Nici unul din aceste sate nu dispune de retea de canalizare, apele uzate fiind aruncate in curti. In unele locuri din aceste sate, alimentarea cu apa constituie o problema, deoarece subteranul e impanzit de galeriile minelor inchise, panza freatica fiind puternic afectata.
Alimentarea cu apa a satului Inucu se face fie din fantani (apa de calitate buna situata la adancimi de 1,0-1,5m), fie de la izvoarele captate in partea de S si V a asezarii si distribuirea apei prin cismele. Aceste izvoare, sunt situate la baza calcarelor eocene, avand debite ridicate si apa foarte buna calitativ. Evacuarea apelor uzate menajere se face direct in curti.
In satul Doroltu apa potabila e asigurata din panza freatica situata la adancimi de 1.0-1.5 m. Evacuarea apelor uzate e facuta tot in curti.
In satul Macau exista o retea organizata de captare a apei. In partea de NE, SE si NV a satului sunt captate trei izvoare situate tot la baza calcarelor. In apropierea lor exista rezervoare, din care apa e condusa gravitational si distribuita prin cismele stradale. Problema apelor uzate, care sunt evacuate in curti e intalnita si in acest sat.
In Leghia, alimentarea cu apa e facuta din fantani, panza freatica fiind la 1.0-1.5 m, iar evacuarea apelor uzate e asemanatoare cu cea din satele prezentate anterior.
Mai trebuie mentionat faptul ca toate cele 11 sate nu dispun de sisteme de colectare a apelor meteorice, acestea facandu-se natural, spre apele ce dreneaza localitatile.
Imbunatatirea conditiilor de alimentare cu apa sau canalizare a unor sate se pot face prin: inceperea alimentarii cu apa sau grupuri de gospodarii (folosirea de hidrofoare la grupuri mici de gospodarii) concomitent cu rezolvarea canalizarii apelor uzate in fose septice vidanjabile.
Alimentarea cu energie electrica a satelor comunei Aghiresu se realizeaza prin 24 posturi de transformare, racordate la liniile de inalta tensiune de 20kV ale sistemului energetic national. Dintre aceste posturi 6 (insumand 7530 kVA) alimenteaza consumatorii industriali (din Aghiresu-Fabrici), iar restul de 18 posturi trafo (insumand o putere de 1909 kVA) alimenteaza consumatorii casnci si edilitari. Distributia se face in cea mai mare parte prin retele aeriene de joasa tensiune, montate pe stalpi de lemn sau de beton. Lungimea totala a retelelor este de 29 km. Consumul de energie electrica in anul 1992 a fost de 24.870 MWh/an. La nivelul comunei e realizat un grad de electrificare de 100%.
Imbunatatirea retelei de alimentare cu energie electrica poate consta in: marirea puterii posturilor de transformare si inlocuirea treptata a stalpilor din lemn cu stalpi din beton.